Descrierea ariilor naturale protejate

Descrierea ariilor naturale protejate

Situl Natura 2000 ROSCI0131 Oltenița-Mostiștea-Chiciu

Situl Natura 2000 ROSCI0131 Oltenița-Mostiștea-Chiciu este un sit de importanță comunitară, declarat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011.

ROSCI0131 Oltenița-Mostiștea-Chiciu are o suprafață de 11.521 ha, conform Formularului standard din 2016. Tipurile de habitate prezente în situl Natura 2000 ROSCI0131 Oltenița-Mostiștea-Chiciu: 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention; 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea; 6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis).

Desemnarea zonei ca Sit de Importanță Comunitară a fost realizată în scopul conservării următoarelor specii: Lutra lutra (vidra de râu), Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burtă roșie), Emys orbicularis (broasca țestoasă europeană de baltă), Triturus dobrogicus (tritonul dobrogean), Cobitis taenia (zvârluga), Gobio kessleri (porcușorul de nisip), Rhodeus sericeus amarus (boarța), Zingel streber (fusar), Zingel zingel (pietrar), Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre), Gobio albipinnatus (porcuşorul de şes), Gymnocephalus schraetzer (răspărul), Pelecus cultratus (sabița), Aspius aspius (avatul), Misgurnus fossilis (țiparul), Gymnocephalus baloni (ghiborțul de râu), Umbra krameri (țigănușul). În plus, proiectul vizează și specia de amfibian Hyla arborea (brotăcel), specie menționată în Formularul standard pentru caracterizarea rezervației naturale Ostrovul Haralambie.

Rezervația naturală IV.20 Ostrovul Haralambie

Rezervația a fost reglementată/declarată prin HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală pentru noi zone. Este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și faunistic). IV.20 Ostrovul Haralambie ocupă o suprafață de 45 ha, fiind inclusă în suprafața ROSCI0131 Oltenița-Mostiștea-Chiciu. Rezervația este localizată în Regiunea Sud-Muntenia, Județul Călărași (amonte de Municipiul Călărași, în dreptul localității Dorobanțu, pe cursul fluviului Dunărea între km 399 și km 400).

Principalele tipuri de habitate din aria protejată sunt habitatele de apă dulce/zone umede. Speciile de păsări de pe teritoriul rezervației vizate de proiect sunt Accipiter nisus (uliu păsărar), Accipiter gentilis (uliu porumbar), Alcedo atthis (pescăruș albastru), Anas crecca (rață mică), Anas strepera (rață pestriță), Anser erythropus (gârliță mică), Aquila clanga (acvilă țipătoare), Ardea cinerea (stârc cenușiu), Ardeola ralloides (stârc galben), Athene noctua (cucuvea), Aythya nyroca (rață roșie), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Buteo buteo (șorecar), Caprimulgus europaeus (păpăludă), Charadrius dubius (prundăraș gulerat mic), Chlidonias hybridus (chirighiță cu obraji albi), Chlidonias leucopterus (chirighiţă cu aripi albe), Chlidonias niger (chirighiță neagră), Coracias garrulus (dumbrăveancă), Corvus corax (corb), Delichon urbica (lăstun de casă), Dendrocopos major (ciocănitoarea pestriță mare), Dendrocopos minor (ciocănitoarea pestriță mică), Erithacus rubecula (măcăleandru), Falco cherrug (șoim dunărean), Falco naumanni (vânturel mic), Falco peregrinus (șoim călător), Falco subbuteo (șoimul rândunelelor), Gallinula chloropus (găinușă de baltă), Gelochelidon nilotica (pescărița râzătoare), Haemantopus ostralegus (scoicar), Himantopus himantopus (piciorong), Ixobrychus minutus (stârc pitic), Lanius excubitor (sfrâncioc mare), Larus canus (pescăruș sur), Larus genei (pescăruș rozalb), Larus melanocephalus (pescăruș cu cap negru), Motacilla flava (codobatură galbenă), Netta rufina (rață cu ciuf), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Oriolus oriolus (grangur), Asio otus (ciuf de pădure), Oxyura leucocephala (rață cu cap alb), Passer hispaniolensis (vrabie negricioasă), Pelecanus crispus (pelican creț), Pelecanus onocrotalus (pelican comun), Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic), Plegadis facinellus (țigănuș), Rallus aquaticus (cârstel de baltă), Riparia riparia (lăstun de mal), Sterna caspia (pescăriță mare), Sterna hirundo (chiră de baltă), Strix aluco (huhurez mic), Sturnus roseus (lăcustar), Upupa epops (pupăză), Vanellus vanellus (nagâț).

Situl Natura 2000 ROSPA0021 Ciocănești-Dunăre

Situl Natura 2000 ROSPA0021 Ciocănești-Dunăre este arie de protecție specială avifaunistică, declarată prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată prin HG nr. 971/2011.

Situl cuprinde arealul fermei Boianu, formată din 12 bazine mici, înconjurată de diguri și canale, vegetație submersă abundentă, pe canale există fâșii înguste de stuf și alte plante palustre emerse. În împrejurimi se întind pășuni, culturi agricole, plantații de plopi. La o distanță de cca. 3 km pe malul Dunării, spre sud, există o pădure de luncă. ROSPA0021 Ciocănești-Dunăre are o suprafață de 801 ha, conform Formularului standard din 2016.

Situl este important mai ales datorită populațiilor cuibăritoare de piciorong, stârc roșu și egreta mică, iar în perioada de migrație aici pot fi găsite numeroase specii de rațe, gâște și pelicani creți.

Desemnarea zonei ca Arie de Protecție Specială Avifaunistică a fost realizată în scopul conservării următoarelor specii de păsări: Accipiter nisus (uliu păsărar), Acrocephalus arundinaceus (lăcar mare), Acrocephalus schoenobaenus (lăcar de rogoz), Acrocephalus scirpaceus (lăcar de lac), Anas acuta (rață sulițar), Anas clypeata (rață lingurar), Anas crecca (rață mică), Anas penelope (rață fluierătoare), Anas platyrhynchos (rață mare), Anas querquedula (rață cârâitoare), Anas strepera (rață pestriță), Anser albifrons (gârliță mare), Anser anser (gâscă de vară), Ardea cinerea (stârc cenușiu), Ardea purpurea (stârc roșu), Ardeola ralloides (stârc galben), Aythya ferina (rață cu cap castaniu), Aythya fuligula (rață moțată), Aythya nyroca (rață roșie), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Branta ruficollis (gâscă cu piept roșu), Calidris alpina (fugaci de țărm), Carduelis cannabina (cânepar), Charadrius alexandrinus (prundăraș de sărătură), Chlidonias hybridus (chirighiță cu obraji albi), Chlidonias niger (chirighiță neagră), Ciconia ciconia (barză albă), Cuculus canorus (cuc), Cygnus cygnus (lebădă de iarnă), Cygnus olor (lebădă de vară), Delichon urbica (lăstun de casă), Egretta alba (egretă mare), Egretta garzetta (egretă mică), Erithacus rubecula (măcăleandru), Fringilla coelebs (cinteză), Fulica atra (lișița), Himantopus himantopus (piciorong), Ixobrychus minutus (stârc pitic), Larus cachinnans (pescăruş pontic), Larus ridibundus (pescăruș râzător), Limosa limosa (sitar de mal), Locustella luscinioides (grelușel de stuf), Mergus albellus (ferestraș), Merops apiaster (prigoare), Milvus migrans (gaie neagră), Motacilla alba (codobatură albă), Motacilla flava (codobatură galbenă), Numenius arquata (culic mare), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Pelecanus crispus (pelican creț), Phalacrocorax carbo (cormoran mare), Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic), Philomachus pugnax (bătăuș), Platalea leucorodia (lopătar), Plegadis falcinellus (țigănuș), Podiceps cristatus (corcodel mare), Porzana porzana (cresteț pestriț), Recurvirostra avosetta (ciocîntors), Riparia riparia (lăstun de mal), Sterna albifrons (chiră mică), Sterna hirundo (chiră de baltă), Sturnus vulgaris (graur), Tachybaptus ruficollis (corcodel mic), Tadorna tadorna (călifar alb), Tringa glareola (fluierar de mlaștină), Tringa totanus (fluierar cu picioare roșii).

Rezervația naturală IV.21 Ostrovul Ciocănești

Rezervația (207 ha) a fost reglementată/declarată prin HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală pentru noi zone. Este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN, reprezentând o arie de protecție specială avifaunistică ce vizează aceleași specii întâlnite și în Rezervația naturală IV.20. Ostrovul Haralambie.

 

Situl Natura 2000 ROSPA0055 Lacul Gălăţui

Gălățui este un lac de acumulare din județul Călărași, Muntenia, România, în lunca Dunării. Are o suprafață de aproximativ 814 ha, fiind alimentat cu apă din fluviul Dunărea și din izvoare proprii. Este utilizat pentru irigații și pescuit.

A fost declarat sit Natura 2000 prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, modificată prin HG nr. 971/2011. Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate: • 16 specii din anexa II a Directivei Păsări; • 61 alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare (Bonn); • 3 specii periclitate la nivel global.

Situl este important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor: rața roșie, stârcul pitic, chirighița cu obraz alb, chira de baltă, pescărușul albastru, buhaiul de baltă. În perioada de migrație aici pot fi găsiți pelicanul creț, stârcul galben, cormoranul mic, egreta mică și egreta mare, situl găzduind peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă.

Desemnarea zonei ca Arie de Protecție Specială Avifaunistică a fost realizată în scopul conservării următoarelor specii de păsări: Accipiter nisus (uliu păsărar), Acrocephalus arundinaceus (lăcar mare), Acrocephalus palustris (lăcar de mlaștină), Acrocephalus schoenobaenus (lăcar de rogoz), Acrocephalus scirpaceus (lăcar de lac), Actitis hypoleucos (fluierar de munte), Alauda arvensis (ciocârlie), Alcedo atthis (pescăruș albastru), Anas acuta (rață sulițar), Anas clypeata (rață lingurar), Anas crecca (rață mică), Anas platyrhynchos (rață mare), Anas querquedula (rață cârâitoare), Anser albifrons (gârliță mare), Ardea cinerea (stârc cenușiu), Ardeola ralloides (stârc galben), Aythya ferina (rață cu cap castaniu), Aythya nyroca (rață roșie), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Bucephala clangula (rață sunătoare), Buteo buteo (șorecar), Buteo lagopus (șorecar încălțat), Carduelis cannabina (cânepar), Carduelis carduelis (sticlete), Carduelis chloris (florinte), Carduelis spinus (scatiu), Chlidonias hybridus (chirighiță cu obraji albi), Chlidonias leucopterus (chirighiţă cu aripi albe), Chlidonias niger (chirighiță neagră), Ciconia ciconia (barză albă), Circus aeruginosus (erete de stuf), Coccothraustes coccothraustes (botgros), Coturnix coturnix (prepeliță), Cuculus canorus (cuc), Cygnus olor (lebădă de vară), Delichon urbica (lăstun de casă), Egretta alba (egretă mare), Egretta garzetta (egretă mică), Falco subbuteo (șoimul rândunelelor), Falco tinnunculus (vânturel roșu), Fringilla coelebs (cinteză), Fringilla montifringilla (cinteză de iarnă), Fulica atra (lișița), Gallinago gallinago (becațină), Gallinula chloropus (găinușă de baltă), Hirundo rustica (rândunică), Ixobrychus minutus (stârc pitic), Lanius excubitor (sfrâncioc mare), Larus cachinnans (pescăruş pontic), Larus ridibundus (pescăruș râzător), Locustella naevia (grelușel pătat), Mergus merganser (ferestraș mare), Merops apiaster (prigoare), Miliaria calandra (presură sură), Motacilla alba (codobatură albă), Motacilla flava (codobatură galbenă), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Pelecanus crispus (pelican creț), Phalacrocorax carbo (cormoran mare), Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic), Phylloscopus collybita (Pitulice de munte), Phylloscopus sibilatrix (pitulice sfârâitoare), Podiceps cristatus (corcodel mare), Rallus aquaticus (cârstel de baltă), Remiz pendulinus (pițigoi pungar), Riparia riparia (lăstun de mal), Saxicola rubetra (mărăcinar), Saxicola torquata (mărăcinar negru), Serinus serinus (cănăraș), Sterna hirundo (chiră de baltă), Sturnus vulgaris (graur), Tachybaptus ruficollis (corcodel mic), Tringa nebularia (fluierar cu picioare), Tringa ochropus (fluierar de zăvoi), Tringa totanus (fluierar cu picioare roșii), Vanellus vanellus (nagâț).

 

Situl Natura 2000 ROSPA0105 Valea Mostiștea

ROSPA0105 Valea Mostiștea (6.614 ha) este situat în partea central sudică a Câmpiei Române, în județul Călărași, pe valea Mostiștea, în aval de Comuna Gurbănești, în dreptul comunelor Frăsinet și Mânăstirea pe malul drept, respectiv Valea Argovei, Ulmu și Dorobanțu pe malul stâng. Accesul se face prin localitățile aflate în imediata apropiere a lacului.

Situl a fost declarat conform HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificată prin HG nr. 971/2011.

Desemnarea zonei ca Arie de Protecție Specială Avifaunistică a fost realizată în scopul conservării următoarelor specii de păsări: Acrocephalus arundinaceus (lăcar mare), Acrocephalus scirpaceus (lăcar de lac), Actitis hypoleucos (fluierar de munte), Alauda arvensis (ciocârlie), Alcedo atthis (pescăruș albastru), Actitis hypoleucos (fluierar de munte), Anas acuta (rață sulițar), Anas clypeata (rață lingurar), Anas crecca (rață mică), Anas penelope (rață fluierătoare), Anas platyrhynchos (rață mare), Anas querquedula (rață cârâitoare), Anas strepera (rață pestriță), Anser albifrons (gârliță mare), Anthus campestris (fâsă de câmp), Ardea cinerea (stârc cenușiu), Ardea purpurea (stârc roșu), Ardeola ralloides (stârc galben), Aythya ferina (rață cu cap castaniu), Aythya fuligula (rață moțată), Aythya nyroca (rață roșie), Botaurus stellaris (buhai de baltă), Branta ruficollis (gâscă cu piept roșu), Buteo rufinus (șorecar mare), Calidris minuta (fugaci mic), Calidris temminckii (fugaci), Carduelis cannabina (cânepar), Carduelis carduelis (sticlete), Carduelis chloris (florinte), Carduelis spinus (scatiu), Charadrius dubius (prundăraș gulerat mic), Chlidonias hybridus (chirighiță cu obraji albi), Ciconia ciconia (barză albă), Ciconia nigra (barza neagră), Circaetus gallicus (șerpar), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vânăt), Coracias garrulus (dumbrăveancă), Cuculus canorus (cuc), Cygnus cygnus (lebădă de iarnă), Cygnus olor (lebădă de vară), Delichon urbica (lăstun de casă), Egretta alba (egretă mare), Egretta garzetta (egretă mică), Falco columbarius (șoim de iarnă), Falco peregrinus (șoim călător), Falco subbuteo (șoimul rândunelelor), Falco tinnunculus (vânturel roșu), Fulica atra (lișița), Galerida cristata (ciocârlan), Gallinula chloropus (găinușă de baltă), Gavia arctica (cufundar polar), Haliaeetus albicilla (codalb), Himantopus himantopus (piciorong), Hirundo rustica (rândunică), Ixobrychus minutus (stârc pitic), Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Larus cachinnans (pescăruş pontic), Larus melanocephalus (pescăruş cu cap negru), Larus ridibundus (pescăruș râzător), Limosa limosa (sitar de mal), Locustella luscinioides (grelușel de stuf), Merops apiaster (prigoare), Miliaria calandra (presură sură), Motacilla alba (codobatură albă), Motacilla flava (codobatură galbenă), Numenius arquata (culic mare), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Oenanthe oenanthe (pietrar sur), Oriolus oriolus (grangur), Pelecanus crispus (pelican creț), Pelecanus onocrotalus (pelican comun), Phalacrocorax carbo (cormoran mare), Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic), Philomachus pugnax (bătăuș), Platalea leucorodia (lopătar), Plegadis falcinellus (țigănuș), Pluvialis apricaria (ploier auriu), Remiz pendulinus (pițigoi pungar), Riparia riparia (lăstun de mal), Sterna caspia (pescăriță mare), Sterna hirundo (chiră de baltă), Sturnus vulgaris (graur), Sylvia nisoria (silvie porumbacă), Tachybaptus ruficollis (corcodel mic), Tadorna tadorna (călifar alb), Tringa erythropus (fluierar negru), Tringa glareola (fluierar de mlaștină), Tringa nebularia (fluierar cu picioare), Tringa ochropus (fluierar de zăvoi), Tringa stagnatilis (fluierar de lac), Tringa totanus (fluierar cu picioare roșii), Upupa epops (pupăză), Vanellus vanellus (nagâț).

 

Situl Natura 2000 ROSPA0136 Olteniţa-Ulmeni

Limita sudică a sitului (cu o suprafață totală de 12.405 ha) urmărește granița de stat cu Bulgaria între kilometrul 401 în aval și kilometrul 425 în amonte. Situl cuprinde atât suprafața reprezentată de cursul Dunării cât și ostroavele din această zonă. Situl se extinde spre nord, incluzând și terenurile agricole ce fac parte din incinta îndiguită Surlarii-Dorobanțu (din sudul localităților Ulmeni-Spațov-Mănăstirea).

Întreaga zonă este străbătută de rețeaua de canale folosite în drenarea și inundarea terenurilor. Canalele păstrează în general apă pe întreaga perioadă a anului, reprezentând un habitat favorabil de hrănire pentru populațiile de păsări acvatice atât în perioadele de migrație cât și în sezonul estival. În perioadele când nivelul Dunării este ridicat (în general primăvara și toamna), terenurile agricole sunt inundate, apa staționând până la 40-50 zile pe an. Terenurile agricole inundate găzduiesc în perioadele de migrație populații importante de păsări acvatice. Evacuarea apei din incintă se face prin intermediul stațiilor de pompare. În perioadele în care nivelul Dunării este scăzut, bancurile de nisip care apar în zonele de depunere ale fluviului sunt zone importante de aglomerare pentru exemplarele de Pelecanus crispus, adăpostind în anumite perioade cel puțin 1% din populația europeană a speciei.

Desemnarea zonei ca Arie de Protecție Specială Avifaunistică a fost realizată în scopul conservării următoarelor specii de păsări: Anser albifrons (gârliță mare), Anser anser (gâscă de vară), Ardeola ralloides (stârc galben), Aythya nyroca (rață roșie), Charadrius dubius (prundăraș gulerat mic), Chlidonias hybridus (chirighiță cu obraji albi), Ciconia ciconia (barză albă), Circus macrourus (erete alb), Coracias garrulus (dumbrăveancă), Larus minutus (pescăruş mic), Larus ridibundus (pescăruș râzător), Pelecanus crispus (pelican creț), Philomachus pugnax (bătăuș), Platalea leucorodia (lopătar), Sterna albifrons (chiră mică), Sterna hirundo (chiră de baltă).